Dovezile blaturilor:Starea de Alertă nesfârșită și blocarea Senatului.

După ce am anunțat că vorbim despre un blat între PSD și PNL și că, în cazul moțiunii de cenzură, nici nu se va întruni cvorumul necesar citirii acesteia, am identificat două informații care confirmă, în mod clar, acest blat, care ne afectează pe toți.

Cu toții am vorbit despre faptul că Parlamentul României, în care PSD are majoritate, putea să se opună prelungirii stării de urgență, putea să nu încuviințeze declararea stării de alertă, putea să respingă Legea Carantinării, nu să mimeze dezbateri în Comisii, pe banii contribuabililor.

Din păcate, nu doar că au chibițat, ci chiar au creat drum liber pentru “eterna stare de alertă” a PNL-ului:

  • Declarare stare de alertă pe 17 mai.
  • Prelungire 17 iunie.
  • Prelungire 17 iulie.
  • Prelungire 16 august.

Toate aceste trei hotărâri de prelungire a stării de alertă au fost adoptate prin Hotărâre emisă de către Guvern, adică de premierul Ludovic Orban, la propunerea Comitetului National Pentru Situatii de Urgenta, prin Președintele Comitetului, același Ludovic Orban. Și, mai grav decât atât, nu au fost supuse votului în Parlament prelungirile, spre deosebire de procedura în cazul prelungirii stării de urgență, pentru că așa a decis Ciolacu.

Este foarte simplu:

  • 1. În mai, în timpul vidului legislativ, a fost făcut un proiect de lege privind declararea stării de alertă.
  • 2. Proiectul a trecut de votul Senatului, și a ajuns la Camera Deputaților, cameră decizională.
  • 3. Camera Deputaților, condusă de Marcel Ciolacu a adoptat legea în formula pe care o avem astăzi, plină de hibe și ambiguități care lasă loc interpretării, fapt de care a și profitat Guvernul României pentru a prelungi la nesfârșit starea de alertă.
  • 4. Forma aceasta este dovada supremă a blatului dintre cele două partide, pentru că, altfel, ar fi creat un filtru democratic pentru aceste prelungiri necontrolate, discretionare și interminabile: încuviințarea Parlamentului pentru prelungirea stării de alertă.

În forma actuală, se impune votul Parlamentului DOAR la instituirea stării de alertă, nu și la prelungirea acesteia. Deși în lege se vorbește despre “prelungirea pentru cel mult 30 de zile”, nu se specifică de câte ori se poate prelungi timp de cel mult 30 de zile. Astfel, băieții din Parlamentul României, în cârdășie cu Guvernul României au creat precedentul periculos care prevede că starea de alertă poate fi prelungită la nesfârșit.

După părerea mea, articolul din lege, cu privire la prelungirea stării de alertă, ar putea fi atacat la Curtea Constituțională pentru că, prin intermediul stării de alertă, se îngrădesc drepturi și libertăți fundamentale. Avem o decizie a CCR în acest sens, care spune clar că acest lucru trebuie făcut prin lege organică și, deci, cu votul Parlamentului, nu prin Hotărâre de Guvern. În fapt, fiecare solicitare de prelungire prevede un alt fel de îngrădire a drepturilor fundamentale ale omului, în funcție de gravitatea situației care necesită acest lucru, de aceea, Guvernul nu poate decide singur, prin Hotărâre de Guvern, ocolind voința poporului, adică Parlamentul României, dacă situația este într-atât de gravă, încât să se impună prelungirea stării de alertă. Cu atât mai mult cu cât, în cazul prelungirii stării de urgență se cere încuviințarea Parlamentului.

În fapt, starea de alertă este, în acest moment, o stare de urgență mascată, iar Guvernul profită de această lege ambiguă, pentru a prelungi discreționar, de la sine putere, starea de alertă.

Pentru a confirma reaua-credință și aranjamentele lui Ciolacu, amintim faptul că senatorul Serban Nicolae a câștigat votul tuturor membrilor din Senat pentru numirea sa în funcția de Președinte al Senatului. Și, totuși, Președintele Interimar al Senatului a rămas, în continuare, Robert Cazanciuc, deși există un câștigător de facto în persoana senatorului Serban Nicolae.

De ce nu a fost numit încă? Poate fi vorba despre răfuieli interne, poate că îi este frică noului Președinte al PSD, Marcel Ciolacu, de capitalul electoral al lui Șerban Nicolae în interiorul partidului, sau, poate fi mult mai simplu decât atât:

Președintele Senatului poate, de la sine putere, să sesizeze Curtea Constituțională a României atât a priori, cât și a posteriori, în cazul legilor neconstituționale. Ori, nici PSD Ciolacu, nici PNL, nu-și doresc să poată fi sesizată Curtea Constituțională, din moment ce există deja decizii în sensul încălcării drepturilor fundamentale ale omului.

Donați pentru a susține jurnalismul independent!

IBAN: RO74INGB0000999908232066

https://www.paypal.me/IosefinaPascal?locale.x=en_US