SÂNZIENELE, sărbătorite în România pe 24 iunie

În calendarul creștin ortodox, ziua de 24 iunie este închinată nașterii Sfântului Ioan Botezătorul, ultimul profet al Vechiului Testament, numit și ”Înaintemergătorul Domnului”. Născut cu 6 luni înaintea Mântuitorului, la bătrânețile părinților săi, nașterea acestui mare profet, însoțită de semne minunate, i-a fost dezvăluită preotului Zaharia, tatăl proorocului, chiar de către arhanghelul Gavriil. Misiunea lui Ioan a fost aceea de a pregăti poporul pentru primirea lui Mesia și de a-L arăta tuturor, la Botezul în Iordan, pe Mântuitorul Cel prezis de profeți. Despre Ioan Botezătorul, Iisus Hristos va spune că este ”cel mai mare om născut din femeie”, iar tradiția creștină îl va numi, pentru asceza sa aspră, ”înger în trup.”În calendarul popular românesc, în această zi de Sânziene, nimeni nu lucrează cât soarele se află pe cer. Traditia populara celebrează în această zi soarele și muncile agricole specifice verii.

Situată în preajma solstițiului de vară, sărbătoarea din 24 iunie, numită în tradiția populară Sânzienele sau Drăgaica, are legătură atât cu florile galbene, dispuse în cruce, care înfloresc în preajma acestei sărbători, cât și cu dansurile ritualice ale ”drăgaicelor”, acele fete îmbrăcate în ”cămăși cu altiță”, care meneau prin dansul lor bogăția roadelor și a recoltelor și vindecarea suferințelor oamenilor. Sânzienele sau ”Florile Sf. Ioan”, flori cu proprietăți vindecătoare, sunt împletite în această zi de 24 iunie și făcute cununi pe care tinerele fete le sfințeau la biserică sau le purtau cu speranța întemeierii unei familii.

Tot în această zi de 24 iunie, când „cerurile sunt deschise”, românii din întreaga lume au ales să celebreze ZIUA UNIVERSALĂ A IEI. Ia, principala piesă a costumului popular românesc și atribut al creativității feminine, moștenită din timpuri imemoriale, are o vechime arhaică. Devenită reper identitar, ia românească,este sărbătorită din anul 2013, la iniţiativa comunităţii on-line „La Blouse Roumaine”. Această sărbătoare a fost preluată cu succes de comunităţile româneşti din peste 100 de oraşe, din 48 de ţări și s-a răspândit mai apoi la comunitățile românești din întreaga lume.

Nu întâmplător, Henri Matisse a reprodus ia în cunoscuta pictură ”La blouse roumaine” (expusă în 1940 la Muzeul de Artă Modernă din Paris), iar Nicolae Tonitza, Camil Ressu, Ion Theodorescu-Sion au surprins frumusețea și varietatea cămășii populare feminine în tablourile lor. Lucrată de obicei în iernile lungi sau la șezători, ia începea cu rugăciunile pe care fetele și femeile le rosteau încă de la începerea torsului lânii, al țesutului și continua cu împletitul firelor. Arta coaserii iei era moştenită din generaţie în generaţie și constituia un meșteșug unic, deosebit. Cusută în spic sau în cruce, cu motive florale sau geometrice, ia alterna în mod echilibrat câmpurile brodate cu cele nebrodate, pentru a ilustra – prin cromatica aleasă – vârsta, nivelul social, familia și chiar regiunea din care face parte cel/cea care o poartă. Umaniștii timișoreni au ales să valorifice filonul creștin și valorile tradiționale românești și sărbătoresc această frumoasă zi de 24 iunie, cu tripla ei semnificație: sărbătoare creștină, sărbătoare agrară și sărbătoare a portului nostru tradițional românesc.

Astfel, miercuri, 24 iunie, la ora 16, în Parcul Regina Maria din Timișoara, umaniștii se întâlnesc și participă la evenimentul cultural SÂNZIENELE LA ROMÂNI, eveniment public, la finalul căruia vor premia excelența și vor decerna Premiul Titu Maiorescu unei tinere interprete de muzică populară. Expoziția de artă populară în aer liber care încununează acest eveniment, face parte dintr-o tradiție a umaniștilor care aduc în această zi, din zestrea de acasă, vestigii ale portului popular românesc.

error: Content is protected !!
%d bloggers like this: